Impas! Ăsta e cuvântul care descrie cel mai bine starea în care mă aflu acum. Am impresia că timpul stă pe loc. Poate pentru că eu aștept cu atâta ardoare ca el să treacă cât mai repede.
Vara, parcă, mereu ar trebui să însemne alternative, entuziasm și tot felul de cuvinte din categoria asta, însă, cu tot optimismul pe care îl aveam eu cu două săptămâni în urmă, nu prea găsesc în mine ceea ce am enumerat anterior. Ceea ce îmi doresc eu acum este să treacă timpul. Iar întrebarea mea sună cam așa: „cum să-l accelerez?”.
Tot cu două săptămâni în urmă aveam zeci de planuri și idei pentru cele trei luni cu adaos de multe zile care mă așteaptă, și care-s abia la început, dar care din anumite motive au fost lipsite de sens, deși nu ar fi trebuit.
Nici măcar nu am idee ce să scriu mai departe... eu chiar nu știu cum să-l fac să treacă pe neobservate!
P.S. și este un cântec acolo, sub trei luni...
No comments:
Post a Comment