despre feminism sau fărmare de personalitate

       Fără corectură socială și fără pic de sarcasm. Totul din viață, din fărmare și din suc de lămâie ajuns în ochi.
     
        Eu tare aș vrea ca unii să nu mă mai întrebe de ce eu sunt așa cum sunt, de ce sunt atât de rea și de ce e atât de greu să ajungi la mine în adevăratul sens al cuvântului. Tare aș vrea, dar nu pot, și asta nu mai contează, căci eu am început să scriu astăzi din cu totul alte motive.
         Acum , let's treat the subject properly... Prima întrebare: ce-i cu toată prefecătoria asta de gen feminin care ne infectează societatea? Răspunde cineva? Nu.. nimeni, că nu are cine, pentru că, chiar dacă chinuim limba și creierul să vorbim despre oameni cu două fețe, noi atât de tare iubim tot curentul ăsta. Faza-i că toată chestia asta îmi stă în gât și am impresia că dacă mă mai abțin puțin de la replică, o să izbucnesc.
        Și dacă am zis că nu fac ocolișuri, atunci eu nu o să le fac. Nu numai o dată am fost martor la situații când marile personalități de gen feminin din lumea asta, că despre ele vorbesc, deveneau cu totul alte personalități, adică deveaneau nepersonalități, care se alintă și se prefac, și se fărâmă imediat ce ajung într-o companie de gen opus. Și devin atât de drăguțe, și atât de plăcute, când, de fapt, sistemul lor de operare nu are presetat așa ceva, sau poate are... și aia se numește opțiunea „dă să mă lămăiesc oleacă, lumea j iubește asta”. Iată eu asta nu suport. Eu îmi țin minte copilăria mea frumoasă, când eram copil, și când vorbeam și aiurea și oamenii îmi ziceau cu o voce de animal nemulțumit „DA NU TE MAI NIORLĂI ATÂTA!”... și simt acum cum îmi curge adrenalina prin vene, și simt cum tastatura se lovește dur de degetele mele și nu înțeleg de ce nu puteți să fiți așa cum sunteți...

P.S. eu am impresia, că dacă m-aș comporta ca jumate din specia secolului 21 de feministe, mama ar lua cureaua și primul lucru care s-ar auzi după acel moment ar fi un geamăt nebun de om care nu știe în care parte să fugă, și dacă ar trebui să fugă.

P.P.S. și asta nu a fost tot, dar lumea azi nu citește nimic mai lung de 5 rânduri.